Dragi elevi!

Prin negura secolelor a răzbătut un sfat chibzuit al unuia din marii înaintași, care ne-au vegheat și păstorit scrisul, al cronicarului Miron Costin (sec. XVII): «Nu iaste altă și frumoasă, și mai de folos în toată viața zăbavă decît cetitul cărților». O carte ne dăruiește cu înțelepciunea și puritatea-i morală, ne înavuțește mintea și sufletul, necesită anumite cunoștințe despre arta cuvîntului, cere o sensibilitate aleasă, pe care sîntem chemați a ne-o cultiva cu sîrguință.

Manualul pe care Îl deschidem acum intenționează să-și aducă și el aportul la realizarea obiectivului pentru care «s-au trudit» manualele dinaintea lui: să continuie a ne apropia de tainele cuvîntului poetic — premisa neceseară a procesului de statornicire a noastră ca personalități irepetabile, armonios dezvoltate.

Nici un alt obiect de studiu nu e în stare să realizeze funcția de cunoaștere și cea educativă ce-i revine literaturii. Literatura artistică rămîne pentru generațiile care se succed letopiseț al istoriei naționale, al devenirii noastre, căci ea este considerată «știință despre om», «manual al vieții».

Manualul Literatura pentru clasa а 9-а corespunde Programei de Literatură în vigoare.

Literatura veche (sec. XIV—XVIII) și cea modemă (începînd cu deceniul al patrulea al sec. XIX) — a slujit mereu cauza propășirii neamului nostru, cauza binelui și a frumosului. Pentru această cauză au pledat cronicarii și apoi scriitorii veacului XIX, începînd cu G. Asachi, harnicul iluminist, care susținea cu patos: «Spre virtute versul îmbie...», iar A. Russo era ferm convins că literatura este «expresia vieții unei nații... pîinea zilnică a unui neam».

Manualul pentru clasa а 9-а continuă să ne inițieze în «secretele» teoriei literaturii.

În centrul atenției noastre se vor afla cîteva pagini de folclor, opere literare clasice, opere ale scriitorilor sec. XX, cîteva pagini de literatură universală. Nu va fi lăsată în umbră nici literatura plaiului natal. Revenind la literatura clasică, îi vom considera scriitori clasici moldoveni pe cei mai reprezentativi artiști ai cuvîntului din sec. XIX și de la începutul sec. XX: A. Russo, C. Negruzzi, V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, A. Mateevici ș.a.

Celebrul scriitor rus Fiodor Dostoevskii spunea că «frumusețea va salva lumea». Și fiindcă literatura este parte componentă a acestei frumuseți, ea are menirea de a celebra adevărul și frumosul.

Să ne ajute și actualul manual de literatură a valorifica noi straturi ale frumosului și ale adevărului, învățîndu-ne a le sluji cu dăruire.