Dragi elevi!

Prin negura secolelor a răzbătut un sfat chibzuit al unuia din marii înaintaşi, care ne-au vegheat şi păstorit scrisul, al cronicarului Miron Costin (sec. XVII): «Nu iaste altă şi frumoasă, şi mai de folos în toată viaţa zăbavă decît cetitul cărţilor». O carte ne dăruieşte cu înţelepciunea şi puritatea-i morală, ne înavuţeşte mintea şi sufletul, necesită anumite cunoştinţe despre arta cuvîntului, cere o sensibilitate aleasă, pe care sîntem chemaţi a ne-o cultiva cu sîrguinţă.

Manualul pe care îl deschidem acum intenţionează să-şi aducă şi el aportul la realizarea obiectivului pentm care «s-au trudit» manualele dinaintea lui: să continuie a ne apropia de tainele cuvîntului poetic — premisa neceseară a procesului de statornicire a noastră ca personalităţi irepetabile, armonios dezvoltate.

Nici un alt obiect de studiu nu e în stare să realizeze funcţia de cunoaştere şi cea educativă ce-i revine literaturii. Literatura artistică rămîne pentru generaţiile care se succed letopiseţ al istoriei naţionale, al devenirii noastre, căci ea este considerată «ştiinţă despre om», «manual al vieţii».

Manualul Literatura pentm clasa а 9-а corespunde Programei de Literatură în vigoare.

Literatura veche (sec. XIV—XVIII) şi cea modemă (începînd cu deceniul al patrulea al sec. XIX) — a slujit mereu cauza propăşirii neamului nostru, cauza binelui şi a frumosului. Pentru această cauză au pledat cronicarii şi apoi scriitorii veacului XIX, începînd cu G. Asachi, harnicul iluminist, care susţinea cu patos: «Spre virtute versul îmbie...», iar A. Russo era ferm convins că literatura este «expresia vieţii unei naţii... pîinea zilnică a unui neam».

Manualul pentm clasa а 9-а continuă să ne iniţieze în «secretele» teoriei literaturii.

In centml atenţiei noastre se vor afla cîteva pagini de folclor, opere literare clasice, opere ale scriitorilor sec. XX, cîteva pagini de literatură universală. Nu va fi lăsată în umbră nici literatura plaiului natal. Revenind la literatura clasică, îi vom considera scriitori clasici moldoveni pe cei mai reprezentativi artişti ai cuvîntului din sec. XIX şi de la începutul sec. XX: A. Russo, C. Negmzzi, V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, A. Mateevici ş.a.

Celebrul scriitor rus Fiodor Dostoevskii spunea că «frumuseţea va salva lumea». Şi fiindcă literatura este parte componentă a acestei fmmuseţi, ea are menirea de a celebra adevărul şi frumosul.

Să ne ajute şi actualul manual de literatură a valorifica noi straturi ale frumosului şi ale adevărului, învăţîndu-ne a le sluji cu dăruire.