Dragi elevi!

Toamna este anotimpul cel mai fmmos şi cel mai drag căci cu acest anotimp începe un nou an şcolar şi la chemarea sunetului zglobiu al clopoţelului copiii se grăbesc spre şcoală.

Începe un nou an de studii şi pentru voi, dragi elevi ai clasei a 5-а, un an nou bogat în discipline şcolare: matematică şi istorie, botanică şi desen, limbi străine şi muzică, dar nici una din ele nu poate fi însuşită fără limba moldovenească, limba noastră maternă, mult iubita noastră limbă strămoşească.

Limba Moldovenească este limba prin care poporul moldovenesc şi-a exprimat bucuriile şi durerile, în care a slăvit faptele de vitejie ale eroilor. Este limba în care Ştefan cel Mare cuvînta neînfricaţilor ostaşi moldoveni, este limba veche a cronicarilor, limba în care şi-au scris minunatele lor poezii Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Andrei Lupan, Pavel Boţu, Victor Teleucă, Gheorghe Ciocoi şi încă mulţi alţii. Este limba cu deosebit farmec a lui Ion Creangă şi Ion Druţă. Este limba duioasă a „Mioriţei”, a doinelor şi baladelor populare moldoveneşti.

Este limba pe care înaintaşii noştri o lasă moştenire generaţiilor următoare, căci limba noastră-i o comoară, un fagure de miere, ”mult e dulce şi frumoasă şi altă limbă-armonioasă ca ea nu găsim”.

Limba Moldovenească este limba pe care trebuie s-o cunoaştem bine şi s-o vorbim corect, căci soarta limbii noastre materne este şi soarta poporului moldovenesc, viaţa şi istoria lui, de aceea a studia limba moldovenească înseamnă a fi demni de strămoşii noştri, înseamnă a stăpîni cu desăvîrşire limba părinţilor noştri. Limba moldovenească este cea cu care ne-a însemnat Dumnezeu pe acest pămînt.

Primiţi şi voi, dragi elevi, această comoară a neamului nostru, învăţaţi-o cu stăruinţă, iubiţi-o, slăviţi-o şi păstraţi-o pentru copiii şi nepoţii voştri:

Deci, "Ocrotiţi acest tezaur:
Limba-n care ne e dor,
Ea-i cununa cea de aur
Unui neam nemuritor.”

(Gr. Vierii)